Tot mai mulţi oameni optează pentru veganism, tip de alimentaţie, care exclude produsele de origine animală.
Veganii renunţă la tot tipul de carne, peşte şi fructe de mare, lapte, ouă, miere, precum şi la alimentele, la producerea cărora sunt implicate animalele.
Însă în articolul de faţă nu vom analiza beneficiile sau dezavantajele veganismului. Astăzi ne vom adresa către cei, care renunţă la produsele de origine animală pentru a pierde în greutate. Logica este clară: yoghinii practică veganismul şi sunt ca traşi prin inel. Dar este o părere eronată.
Cel mai des, adăugăm în greutate în două cazuri: кcând consumăm mai multe calorii, decât cheltuim şi când folosim prea mulţi carbohidraţi.
Pentru slăbit: de la 30 până la 115 g
Pentru a te menţine în formă: greutatea * 2–3 g
Pentru creşterea masei: greutatea * 5–6 g
În timpul trecerii conştiente la hrana vegană, este necesar de a compensa deficitul, care apare ca urmare a renunţării la un spectru larg de alimente. Astfel procedează majoritatea yoghinilor. Dar mulţi nu compensează pierderile, ci pur şi simplu nu consumă produsele interzise, iar ca urmare în raţia alimentară predomină carbohidraţii. Iată 4 cauze de ce se întâmplă aceasta:
Pentru a slăbi este important de a consuma mai puţine calorii, decât cheltuieşti. Deserturile vegane adesea sunt la fel de bogate în calorii ca şi cele obişnuite. Să facem un mic calcul: valoarea energetică a untului de cacao este egală cu cea a untului din laptele de vacă, valoarea energetică medie a 100 g de nuci, care adesea sunt folosite în rețetele deserturilor de post este de 600 kcal. Prin urmare, valoarea energetică a tortului Napoleon clasic este mai mică decât conținutul caloric al unor prăjituri vegane. Fireşte, asta nu se referă la toate deserturile.
Cu zahărul şi făina e aceeaşi poveste. Deserturile de post oricum sunt dulci. E adevărat, veganii adesea substituie zahărul rafinat cu îndulcitori mai benefici pentru organism, de exemplu cu zahărul de trestie sau cocos, iar făina rafinată cu cea integrală sau de ovăz. Într-adevăr aceste ingrediente sunt mai bogate în elemente utile, însă oricum aceştia sunt carbohidraţi.
Te atenţionăm a câta oară că „sănătos” nu înseamnă „cu puţine calorii” sau „dietetic/cu conţinut scăzut de carbohidraţi”. În 100 g de fulgi de ovăz sunt 60 g de carbohidrați, în 100 g de quinoa – 67, în hrișca verde – 54. Este de laudă că optezi pentru garnituri sănătoase. Dar nu uita că şi acestea sunt bogate în carbohidraţi. O porție de 250 g de terci conține aproximativ 100 g de carbohidrați, iar în procesul de slăbire nivelul lor nu trebuie să depăşească 120. Fă un scurt calcul şi totul va fi clar.
Una din sursele de proteine vegetale sunt leguminoasele. Dar nu uita că ele nu sunt constituite doar din proteine. Cea mai mare parte a lor sunt iarăşi carbohidraţii. Convinge-te singur: 100 g de fasole are 55 g de carbohidraţi.
| Produsul (100 g) | proteine (g) | grăsimi (g) | carbohidraţi (g) | valoare energetică (kcal) |
| Bob | 6.0 | 0.1 | 8.3 | 58 |
| mazăre decortificată | 23 | 1.6 | 57.7 | 337 |
| mazăre integrală | 23 | 1.2 | 53.3 | 316 |
| mazăre verde | 5.0 | 0.2 | 13.3 | 75 |
| soia | 34.9 | 17.3 | 26.5 | 401 |
| linte | 24.8 | 1.1 | 53.7 | 323 |
| fasole | 22.3 | 1.7 | 54.5 | 322 |
Fără produse de origine animală este mai dificil de a obţine senzaţia de saturaţie, de aceea se recurge la diverse mijloace. Prelucrarea termică a legumelor este una din modalităţi, pentru că o tocană de legume este mai săţioasă decât o salată proaspătă.
Indicele glicemic denotă efectul carbohidraţilor asupra nivelului de glucoză în sânge. Cu cât mai înalt este indicele glicemic al produsului, cu atât mai mare este probabilitatea că carbohidraţii se vor depune în grăsimi.
Legumele proaspete au indicele glicemic redus, însă în timpul fierberii în apă clocotită fibrele din ele se distrug iar ca urmare creşte indicele glicemic. Fă o comparaţie: IG al morcovului proaspăt – 35, al celui fiert – 85. Chiar şi chipsurile din cartofi au indicele glicemic mai mic – 80. Iată de ce în caz de diabet zaharat sau alte tulburări ale metabolismului glicemic se recomandă de a consuma în cantităţi reduse morcov, cartofi sau sfeclă fiartă.
Dar asta nu e tot.
Fără produse de origine animală, este extrem de dificil de a consuma cantitatea necesară de proteine (dar este posibil). Atunci când nu compensezi deficitul de proteine cu alimente vegetale sau suplimente nutritive, organismul are de suferit. Una din consecinţe este încetinirea metabolismului, din care cauză slăbeşti mai lent, chiar şi atunci când faci totul corect.
Dacă ai renunţat pe un timp la produsele de origine animală, nu uita să suplineşti deficitul. Recurge la suplimente nutritive atunci când simțiți că organismul duce lipsă de ceva. Învață-te să-ţi asculți organismul.
omactiv.md
